În cursul zilei de azi, am lansat publicația realizată de UDMR în parteneriat cu Institutul Național pentru Studierea Problemelor Minorităților, ce cuprinde drepturile lingvistice aflate momentan în vigoare în legislația românească. Am pornit acum 22 ani practic de la zero în ceea ce privește drepturile lingvistice ale minorităților, iar acum avem șansa de a redacta în 64 de puncte posibilitățile de care maghiarii din România pot beneficia din punct de vedere al folosirii limbii materne. Politica pașilor mărunți – atât de des condamnată de către unii – asigură azi drepturi lingvistive maghiarilor din România în domenii precum administrație publică, învățământ, justiție și ordine publică, viață culturală, mass media, sănătate și măsuri sociale, respectiv sferă privată. Pornind practic din nimic, am reușit obținerea unui șir întreg de drepturi lingvistice. Această informație nu a fost îndeajuns de interesantă pentru presa de limba română!

La conferința de presă susținută cu ocazia prezentării publicației am declarat: nu ne vom opri aici în procesul de obținere a drepturilor lingvistice, iar în următorii 20 de ani de ce să nu reușim chiar instituirea limbii maghiare ca limbă oficială regională? Asta da, poate să reprezinte o măsură care să stârnească spiritele! Nimeni nu a fost interesat de faptul că am subliniat: drepturile noastre lingvistice le vom obține și de acum încolo prin convingerea majorității române, deoarece pe lângă cele 7 procente ale noastre în Parlament, trebuie de fiecare dată să alăturăm cauzei noastre încă 44 de procente alcătuite din voturi românești.

O parte a presei române a reacționat imediat foarte vehement, iar Crin Antonescu, naționalistul de serviciu al opoziției tocmai aflat la datorie, a fost în prag de leșin la auzul veștii.

Există un singur lucru pe care-l uită aceste doamne și acești domni: în urmă cu 20 de ani, când UDMR și-a formulat țelurile legate de aspectele utilizării limbii materne, și care azi se află în vigoare sub formă de drepturi lingvistice, antonescii vremii au fost la fel de marcați, indignați și revoltați. Cu toate acestea UDMR și-a văzut în liniște de treabă, urmând pas după pas, obținând pe rând rezultate. Un singur lucru pot să promit celor de genul vadim, antonescu și colegilor lor: la fel se va întâmpla și de acum înainte!

Regia: David Guggenheim (premiat Oscar). Narator: Tom Hanks.

Zilele astea am auzit o grămadă de povești de adormit copii vizavi de doleanțele UDMR privind Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Dacă unii dintre cei care au dat declarații somptuoase, sau care au protestat în stradă, habar nu au despre ce este vorba, recomand să citească articolul 135, alineatul 1., punctul b, respectiv alineatul 2. UDMR nu cere altceva, decât aplicarea legii!

Fotografia următoare a fost făcută la protestul spontan al studenților români de la UMF! Jos pălăria în fața tânărului din stânga! UDMR cere același lucru!

foto Ela Giurgea, facebook

Pe diversele forumuri de internet, studenții dezinformați, iar în media jurnaliștii independenți foarte bine informați fac din ce în ce mai multe afirmații stupide referitoare la subiectul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. Iată topul celor mai ”însemnate” aberații.

Care este problema ungurilor? Și acum se poate învăța în limba maghiară.

Scopul principal al înființării liniei maghiare individuale nu este doar asigurarea învățământului în limba maternă, deoarece momentan atât în cadrul UMF Tg. Mureș cât și a Universității Babeș-Bolyai din Cluj, respectiv a Universității de Artă din Târgu Mureș în aproape toate facultățile există și secții cu predare în limba maghiară. Accentul se situează pe dreptul individual de decizie! Înaintea adoptării noii legi a educației, deciziile privind linia de învățământ maghiară erau aservite majorității românești din cadrul senatului universității. O majoritate care decidea după bunul plac în ceea ce privește aspectele adminsitrative, educaționale, materiale, legate de cercetare,sau chiar de resurse umane ale instituției maghiare. Vechea charta a UBB făcea chiar posibil ca senatul universității să desființeze învățământul în limba maghiară! Toate acestea în spiritul autonomiei universitare! Cea mai importantă implicare a individualității învățământului maghiar este posibilitatea studenților și profesorilor maghiari de a decide, respectiv de a coordona  chestiunile care îi privesc în mod direct.

Nu există destule cadre didactice maghiare, motiv pentru care nu se poate înființa linia individuală de învățământ în limba maghiară!

Este un caz  tipic de „Clinci 22”. Nu se poate înființa linia individuală maghiară, pentru ca nu sunt destule cadre universitare, iar totodată nu vor fi niciodată destule cadre maghiare dacă nu există linie individuală de învățământ universitar în limba maghiară. Numărătoarea este simplă: din 10 asistenți universitari unul eventual va deveni profesor dar din 100 de debutanți se pot forma 10 profesori. Universitățile de medicină din Ungaria și-au exprimat sprijinul pentru secția maghiară a UMF dinTg. Mureș, asigurând tranziția până la momentul în care vor exista destule cadre ”autohtone”.

Autonomie universitară și universitate apolitică! 

Aveam 15 ani la momentul revoluției și îmi amintesc foarte bine că în primii ani ai democrației auzeam la tot pasul că totul este permis, deoarece este democrație. Iar gunoiul de exemlu se poate arunca în stradă! Așa se întâmplă  și în cazul autonomiei universitare: unii au impresia că totul este permis, deși acest lucru e valabil până când legea nu spune altfel. Automia universitară nu însemană că majoritatea decide dacă legea se aplică sau nu, ci faptul că există spațiu de mișcare în cadrul legii. ”Implicarea politică” nu cere altceva decât implementarea legii educației, în care este scris negru pe alb ca trebuie (nu că este posibil!) înființată linia individuală maghiară.

Să nu își închipuie cineva că în spatele senatului ”autonom” nu există interese politice! Doar că în timp una dintre părți este antimaghiară și stârnește prin mesajele sale naționaliștii din tot orașul (sau întreaga țară?), în acest timp UDMR nu dorește decât aplicarea legii. În România există trei universități multiculturale. De ce doar în două dintre ele se poate implementa fără scandal această lege? De ce trebuie să intervină guvernul pentru respectarea legii la UMF din Tg. Mureș

Nu se pot face diferențe între pacienții români și maghiari!

Nimeni nu are în vedere așa ceva, este doar un motiv ieftin pentru diversiune, potrivit pentru creearea de tesiuni între părțile opozante.

UDMR dorește dezbinare pe motive etnice

UDMR dorește implementarea și respectarea legii!

Scuze, a lustraţiei! Legea adoptată de Camera Deputaţilor, interzice pentru o perioadă de 5 ani asumarea unei funcţii publice pentru persoanele care au îndeplinit diverse funcţii în timpul regimului comunist. Au trecut 22 de ani până la implementarea în legislaţia română a prevederilor din statutul UDMR.

În documentul de bază al Uniunii figurează următorul articol: “nu poate îndeplini funcţii în Uniune persoana vizată de punctul 8. al Declaraţiei de la Timişoara.”. De ce a fost necesar să aşteptăm până acum? De ce a fost necesară salvarea mii (sau poate zeci de mii) de foşti nomenclaturişti (de atunci turişti în Rai), care înainte şi după 1989 s-au descurcat foarte bine prin deservirea sistemului? De ce nu a fost posibilă curăţenia mare încă de la bun început? De ce UDMR este singura organizaţie politică din România, care a retras din funcţiile publice persoane în baza prevederilor punctului 8 al Declaraţiei de la Timişoara? Bineînţeles, cunosc răspunsul, dar cu toate acestea consider întreaga situaţie ca fiind revoltătoare!

Aş numi această lege poate chiar o lege a frutraţiei, deoarece dacă UDMR a fost capabilă să implementeze în statutul său această prevedere, atunci celelalte partide de ce nu puteau să acţioneze în acelaşi fel? Dar se pare că fiecare partid are / a avut interesul de a ascunde ceva în această privinţă.

În statutul și programul politic UDMR sunt cuprinse numeroase elemente, scopuri şi prevederi cu a căror implementare nu ar trebui aşteptat alţi 22 de ani! Ce s-ar întâmpla, dacă ar avea loc un miracol şi politicul românesc (respectiv societatea românească) ar realiza, că dacă UDMR a avut dreptate în privinţa legii lustraţiei, atunci are dreptate şi în privinţa autonomiei teritoriale?  Sau a reorganizării regiunilor de dezvoltare? Sau a articolului 1 din Constituţie? Sau a dezvoltării Transilvaniei?

Sunt încrezător: cu timpul, toate aceste probleme se vor rezolva! Ar fi doar bine să mai şi apucăm să le vedem…

La sfârșit să vină un speșăl dedicheișăn:

La momentul aderării la structurile europene, România nu a cântărit în mod real, care sunt domeniile în care are mai mare nevoie de fonduri europene şi care ar fi cuantumul acestora. Şi din această cauză ţara noastră este deficitară în accesarea fondurile europene destinate României. În timp ce în unele domenii s-au epuizat demult aceste sume, în altele însă nu vor fi niciodată cheltuite. Strategia iniţiată de UDMR, cu titlul Transilvania 2020 are ca scop solţionare tocmai a acestui aspect, situând accent pe localităţile, regiunile locuite şi de maghiari.

De ce tocmai acum?

Comentariile diverselor articole de pe internet atribuie “bineînţeles” această iniţiativă unei acţiuni de campanie a UDMR. Comentatorii foarte porniţi însă anonimi, reproşează UDMR-ului că inţiativa amintită a luat naştere doar datorită apropierii alegerilor electorale.

Este şi nu este adevărat! Este adevărat, întrucât orice organizaţie politică este preocupată de atragerea simpatizanţilor, fapt ce se reflectă cel mai bine în numărul voturilor obţinute la alegeri. Privind din această perspectivă orice activitate a UDMR poate fi contabilizată ca acţiune de campanie, fie ea şi o simplă depunere de coroane, restaurarea statuii lui Matei Corvin, sau chiar adoptarea legii învăţământului. Acesta este şi motivul pentru care ne străduim să atingem scopurile definite de comunitatea noastră, să lărgim drepturile minorităţilor, pentru a obţine apoi încrederea electoratului nostru şi astfel să fim din nou prezenţi în parlament, respectiv în administraţii publice locale şi să luptăm pentru noi ţeluri.

Transilvania 2020 nu este o acţiune de campanie, deoarece etapizarea strategiei are în vedere procesul de elaborare al următorului ciclu bugetar al UE. Bugetul pentru anii 2014-2020 se bazează pe propunerile statelor membre de la începutul anului 2013. Iar pentru ca propunerile României să reflecte necesităţile reale ale ţării, munca trebuia începută la debutul anului 2012. În acest proces şi mai ales cel referitor la Transilvania şi-a asumat un rol UDMR.

Transilvania 2020 şi / sau planul Mikó Imre?

Imediat dupa prezentarea programului nostru presa de limbă maghiară a făcut analize paralele între cele două iniţiative. Policiticienii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (inițiatorii planului Mikó Imre) s-au grăbit să declare că ei s-au gandit mai devreme la dezvoltarea economică decât UDMR-ul, nu văd necesitatea existenţei a două planuri, ba mai mult, Uniunea ar trebui să accepte varianta lor…

Eu consider că cele două strategii economice nu se exclud şi se consolidează reciproc. Transilvania 2020 vizează absorţia fondurilor europene, iar planul Mikó Imre se bazează pe sprijinul guvernului ungar. Nu trebuie să fii specialist în economie pentru a recunoaşte: cele două cadre financiare diferă mult în volum. În timp ce guvernul ungar poate aloca o mică parte din bugetul său finanţării planului Mikó Imre, UE asigură  30% din resursele de dezvoltare ale Transilvaniei. Cunoaştem vechiul banc ce spune: şoricelul şi elefantul traversează împreună un pod. Şoricelul întreabă: auzi cum bubuie paşii noştrii?

La ce anume se referă Transilvania 2020?

Din anul 2007 România reuşit să absoarbă cca 10% din fondurile europene. Una din cauze este că la momentul respectiv ţara nu era pe deplin pregătită pentru aderare, nu a reuşit să evalueze cu exactitate necesităţile proprii. În perioada crizei economice, priorităţile oamenilor s-au schimbat, cetățenilor români le este mult mai important stabilitatea locurilor de muncă, siguranţa venturilor salariale şi a pensiilor. Transilvania 2020 are la bază aceste realităţi.

Europarlamentarul UDMR Winkler Gyula a declarat referitor la acest program următoarele: “Scopul principal al strategiei economice 2020 este de a evalua în mod real şi de a clasifica necesităţile de dezvoltare economică ale comunităţilor maghiare din Transilvania, ale regiunilor şi localităţilor locuite şi de maghiari”. Adică avem în vedere realizarea unui plan referitor la locurile unde se impun măsuri de dezvoltare infrastructurală, respectiv instituţională şi tipul acestora sau la necesitatea măsurilor de revigorare economică locală. Cert este că în perioada 2014-2020 se va schimba întregul sistem de finanţare agricolă al UE. Acesta reprezintă un punct important al strategiei Transilvania 2020. La începutul anului 2013 statele membre trebuie să înainteze propunerile lor de buget Comisiei Europene, în baza căruia va fi alcătuit sistemul de finanţare al perioadei 2014-2020. Strategia Transilvania 2020 va face parte din planul economic al României.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor: “Nu este vorba de crearea unor vise sau iluzii. Nu este vorba de resurse, care nu depind de noi. Vorbim despre proiecte care se bazează pe aşteptările reale ale comunităţii noastre şi despre resursele care ne vor sta la dispoziţie în perioada anilor 2014-2020”.